Trafic.ro

vineri, 13 septembrie 2013

Sub zodia diletantismului


                                                                    

 
          Unul dintre diletanţii de cea mai autentică speţă din literatura română de azi e Cassian Maria Spiridon. Inginer de profesie, Casian e, aşa-zicând, poet şi vrea să fie critic literar, eseist, istoric literar şi teoretician al literaturii, toate acestea la un loc, mîzgălind sute de pagini ale revistei pe care o administrează cu apucături de vătaf, revista „Convorbiri literare”. Ce-i drept e drept, omul are tupeu şi e descurcăreţ, are morgă de literat şi e lipsit de scrupule. Tace când ar trebui să vorbească, vociferează când s-ar impune silenţiul total. Crezând că e subtil comite un fel de cacofonii cultural-artistice sub numele de eseuri. Convins de profunzimea propriului eu lăbărţat pe mii de pagini şi zeci de cărţi, uită regulile de gramatică, dar şi deprinderile logicii. Ca orice diletant, e vanitos şi tenace, resimţind cu ardoare nevoia de aplauze şi setea de apoteoze. Nu există subiect care să-l înspăimânte. Nu se află pe lume temă pe care să nu o abordeze, în stilul lui binecunoscut, grav şi resemnat, pozitivist şi recules. Citează cu sîrg, citeşte puţin, se reciteşte cu admiraţie, într-un extaz narcisist absolut. Narcisismul e instrumentul lui de creaţie predilect, prin care îşi răsfrânge umorile terne şi angoasele prefabricate, experimentând un stil critic rudimentar, cu observaţii tautologice, care frizează ridicolul. Autor de gafe şi de umor involuntar, vrând să pară profund şi reuşind doar să fie ridicol, Cassian Maria Spiridon are infiltrat ridicolul ambiguu în chiar fibra numelui. Ce e el, dacă nu o struţocămilă onomastică: Cassian ne zice că-i de sex masculin, în vreme ce Maria ne dă de veste că, din contră, e feminin. La fel e şi stilul lui critic, amestecat, eterogen, nediferenţiat: când bombastic şi caricatural, când primitiv şi dezlînat, când de-a dreptul agramat ori pur şi simplu şcolăresc şi neşcolit. Stil ce exprimă, inestetic, idei şi principii inactuale, eludând noii parametri şi vectori ai criticii literare româneşti şi europene. Luat în seamă, în mod surprinzător, de critici de marcă, abonat la premiile Uniunii Scriitorilor, pe care le subtilizează prin diverse tertipuri şi mişmaşuri, experimentând o poezie  ermetic-elucubrantă, Cassian e un veleitar cu morgă de mare scriitor, eseist şi poet, autor asiduu de texte pseudocritice care stîrnesc fie ilaritate, fie stupefacţie, într-un delir necontrolat, incontinent, emfatic.

                                                                                              Mircea Teslovan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Loading...

Ce mai face România?!

Faceți căutări pe acest blog

Persoane interesate