Trafic.ro

sâmbătă, 26 iunie 2010

Care e planul B?


Există un plan B, după decizia Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţională scăderea pensiilor cu 15%? Guvernul zice că da, alţii nu prea îl văd. Oricum, decizia Curţii i-a cam luat prin surprindere pe guvernanţi, care nu se aşteptau la o asemenea probă de independenţă a justiţiei supreme faţă de Cotroceni. Discuţiile legate de aşa-zisul plan B, care se poartă acum, se referă la creşterea TVA până la 24-25%, creşterea Cotei unice la 20% (sau, dimpotrivă, scăderea acesteia la 10%), impozitarea pensiilor (16% impozit pentru pensiile între 1000 şi 3000 lei; 50-55% impozit pentru pensiile peste 3000 lei), creşterea accizelor şi, culmea, un nou împrumut masiv de la FMI. De remarcat că guvernul nu ia în calcul, nici în acest al doisprezecelea ceas, scăderea masivă a cheltuielilor publice, în cadrul cărora multe aşa-zise investiţii sunt acordate "cu dedicaţie" firmelor controlate de clienţi ai PDL. De unde se vede că nu interesul naţional primează în toată această strategie economică falimentară a partidului de guvernământ, ci, mai curând, interesul de partid, de grup şi de gaşcă.

Un comentariu:

  1. Cabinetul Boc, acest guvern caricatural pana in grotesc, care se incapataneaza sa ne jigneasca rabdarea si bunul simt peste limitele tolerantei, incearca cu disperare sa dea senzatia ca e in control, ca are, va sa zica, o oarescare strategie. De-aici pretentia ca ar exista un Plan A, un Plan B si, cine stie, poate mai multe planuri C pregatite, in vizionarismul sau ultracompetent, de acest birou de marionete jalnice ale papusarului had de la Cotroceni.
    Nici vorba de vreo strategie – dovada ca toata politica lor de reduceri bugetare a fost pregatita in pripa, marsand pe masuri care erau evident pasibile de a se dovedi anticonstitutionale si evitand adresarea adevaratelor brese din sistem prin care banii se duceau si inca se duc voios pe apa Sambetei, sau mai precis, printr-un complex sistem de canale camuflate, in buzunarele clientilor politici portocalii. Cum bine spuneti: in loc sa reduca monstruosul aparat administrativ care paraziteaza intregul sistem – de la ministere si pana in cele mai banale directii teritoriale, locale – mogaldeata aceasta nevricoasa de prim-ministru sfideaza o natiune intreaga sustinand ca taierile din salariile si pensiile si asa de batjocura ale bugetarilor ar putea oferi statului rezerve considerabile. Iar ceea ce e inca si mai suparator: are neobrazarea de a face din viitoarele masuri un mare secret, pe care-l va dezvalui, vezi-Doamne, abia dupa negocierea cu FMI-ul. Ceva e putred acolo – se vede de la o posta ca Midget-ul de la palatul Victoria una decide si alta i se cere de catre FMI.
    Cel mai grav e insa ca din aceste malversatiuni si tergiversari cinice ale guvernului rezulta tensiuni sociale si sunt alimentate tot soiul de prejudecati si resentimente – de tipul bugetari vs. Corporatisti, angajati la stat vs. Angajati in mediul privat s.a. Iar romanii saracesc si se adancesc tot mai mult in neajunsuri sociale incapabili sa inteleaga ca proasta tratare a crizei, din pricina careia am ajuns aici, e rezultatul incompetentei si iresponsabilitatii unei puteri politice care a ajuns sa conduca tara intr-un mod de-a dreptul dictatorial, sustinuta de ignoranta, incultura politica ori, pur si simplu, naivitatea celor mai multi dintre noi…

    RăspundețiȘtergere

Ce mai face România?!

Faceți căutări pe acest blog

Persoane interesate